Cum alegi cleștii de bucătărie: lungime, material și prindere
Ca să alegi cleștii de bucătărie potriviți, pornește de la ce faci cel mai des cu ei: întorci carne în tigaie, amesteci paste, servești salată, așezi prăjituri pe platou sau lucrezi la grătar. Fiecare dintre aceste sarcini cere altă lungime, alt material la capete și alt tip de prindere. Un clește bun ține ferm o bucată grea de carne, dar poate prinde și un crevete fără să-l rupă, nu îți obosește mâna și nu zgârie tigaia. Mai jos găsești criteriile concrete după care compari modelele, un tabel cu tipurile de clești și la ce folosește fiecare, plus un mic test pe care îl poți face acasă înainte să te decizi.
Pe scurt
- Pentru gătitul zilnic pe aragaz, un clește de aproximativ 30 cm este cel mai versatil; pentru grătar ai nevoie de unul mai lung, care îți ține mâna departe de foc.
- Dacă folosești tigăi antiaderente, alege capete din silicon sau nailon; inoxul simplu este mai precis și mai ușor, dar poate zgâria stratul antiaderent.
- Capetele ușor curbate, cu zimți care se aliniază când închizi cleștele, prind mai sigur atât alimentele mari, cât și pe cele mici.
- Mânerul antialunecare și un mecanism de blocare ușor de acționat contează la fel de mult ca materialul capetelor.
- Verifică pe pagina fiecărui produs temperatura maximă suportată și dacă se poate spăla la mașina de vase; aceste date diferă de la model la model.
Cuprins
- Tipuri de clești de bucătărie și la ce folosește fiecare
- Ce lungime să alegi
- Inox, silicon sau nailon: ce material se potrivește
- Rezistența la căldură și vasele antiaderente
- Mânerul, arcul și mecanismul de blocare
- Cum testezi un clește în primele zile
- Curățare și întreținere
- Cum vedem noi alegerea cleștilor
- Clești de bucătărie din gama Fokus Kitchen
- Întrebări frecvente
- Surse
Tipuri de clești de bucătărie și la ce folosește fiecare
Înainte să compari mărci sau prețuri, merită să știi ce tipuri de clești există. Diferențele țin de lungime, de forma capetelor și de felul în care se deschid și se închid, iar fiecare variantă este gândită pentru o anumită etapă: gătit, servire, patiserie sau grătar.
| Tip de clește | Lungime orientativă | Capete | Pentru ce îl folosești |
|---|---|---|---|
| Clește universal de gătit | în jur de 30 cm | curbate, zimțate, din inox sau cu silicon | întors carne și legume în tigaie, scos paste, prins alimente din cuptor |
| Clește scurt de bucătărie | 20–25 cm | inox sau silicon, capete mai înguste | lucru de precizie în tigaie mică, servire la masă, sertare cu spațiu redus |
| Clește pentru salată și servire | 20–30 cm | late, uneori sub formă de lingură sau furculiță | amestecat și servit salate, garnituri, paste la masă |
| Clește pentru patiserie și prăjituri | în jur de 20 cm | plate, subțiri, adesea zimțate fin | mutat prăjituri, fursecuri, bomboane și chifle fără să le deformezi |
| Clește pentru grătar | mai lung, în jur de 40–45 cm | robuste, din inox | întors carne și legume pe grătar, la distanță de jar |
| Pensetă de bucătărie | sub 15 cm | vârfuri fine | plating, așezat garnituri mici, scos oase fine din pește |
Cleștele universal este piesa pe care o folosești aproape zilnic, de aceea merită ales cu cea mai mare atenție. Cleștii de servire sunt de multe ori mai ușori și au capete mai late, pentru că nu trebuie să reziste la temperaturi mari, ci să prindă o cantitate mai mare de salată sau paste. Cleștele pentru patiserie are capete plate, ca să nu lase urme pe glazură sau pe aluatul fraged. La celălalt capăt al scalei este penseta, pe care o folosești acolo unde degetele și un clește obișnuit sunt prea mari: de exemplu, penseta pentru bucătărie CLASSIC, de 9,5 cm, utilă când așezi ierburi aromatice pe farfurie sau scoți oasele mici dintr-un file de pește.
Un exercițiu simplu: notează timp de o săptămână ce faci cu mâna sau cu furculița și ai putea face cu un clește. Dacă lista conține mai ales întors fripturi și scos paste, ai nevoie de un clește universal; dacă apar des salatele și platourile, adaugă unul de servire.
Ce lungime să alegi
Lungimea este primul criteriu pe care îl verifici, pentru că decide atât controlul, cât și siguranța. Un clește prea scurt te aduce prea aproape de grăsimea care sare din tigaie; unul prea lung devine greu de manevrat într-o oală mică și obosește încheietura.
Pentru uzul zilnic, testele Serious Eats recomandă clești de 12–14 inch, adică aproximativ 30–36 cm, cu capete curbate și zimți aliniați. Este lungimea la care ajungi confortabil la fundul unei oale de paste, dar poți totuși să întorci precis o bucată de piept de pui în tigaie.
La grătar, regula se schimbă. Aceeași publicație face diferența între cleștii de bucătărie, de circa 12 inch, și cleștii pentru grătar, de regulă de 16–18 inch, adică în jur de 40–46 cm, tocmai pentru că lungimea suplimentară îți ține mâna mai departe de foc. Dacă gătești des la grătar, nu te baza pe cleștele de aragaz: căldura radiată de jar ajunge mai sus decât crezi.
Ca orientare practică:
- 20–25 cm: servire, tigăi mici, sertare înguste, mâini mai mici.
- în jur de 30 cm: gătit zilnic pe aragaz și în cuptor, varianta cea mai versatilă.
- peste 40 cm: grătar, plită exterioară, ceaun pe foc deschis.
Dacă îți iei un singur clește, alege-l pe cel de aproximativ 30 cm. Dacă îți permiți două, combinația dintre unul scurt și unul lung acoperă aproape orice situație din bucătărie.
Inox, silicon sau nailon: ce material se potrivește
Materialul capetelor determină cât de precis prinzi alimentele, ce vase poți folosi și cum se comportă cleștele la căldură. Nu există un material bun pentru orice; există compromisuri pe care le alegi în funcție de vasele și preparatele tale.
Inox neacoperit
Inoxul simplu este subțire, ferm și precis. În testele citate mai sus, inoxul neacoperit s-a dovedit mai ușor și mai agil, însă nu este potrivit pentru vase antiaderente. Este alegerea bună dacă gătești mai ales în tigăi din oțel, fontă sau inox, la cuptor sau la grătar, acolo unde temperatura este mare și nu ai un strat delicat de protejat.
Capete din silicon
Siliconul protejează suprafețele antiaderente și prinde bine obiectele rotunde. Același test a observat că siliconul moale a prins mai sigur alimentele curbate, dar capetele mai groase au fost mai puțin agile la întors alimente mici, cum sunt creveții. Pe scurt, siliconul câștigă la siguranța vasului și la aderență, iar inoxul la precizie.
Nailon, plastic și lemn
Nailonul este o alternativă la silicon pentru antiaderent, dar trebuie verificată temperatura maximă indicată de producător. O comparație a materialelor pentru ustensile publicată de Good Housekeeping rezumă bine diferențele: siliconul este versatil și merge la mașina de vase, plasticul este ușor și ieftin, dar se uzează mai repede, lemnul este solid, dar se spală manual, iar inoxul este durabil, însă poate fi greu și poate zgâria antiaderentul.
Dacă în bucătăria ta ai și tigăi antiaderente, și vase din inox sau fontă, ai două variante: un clește cu capete din silicon pentru tot, acceptând o precizie puțin mai mică, sau doi clești, câte unul pentru fiecare tip de vas.
Rezistența la căldură și vasele antiaderente
Rezistența termică nu este aceeași la toate modelele cu silicon sau nailon, de aceea o verifici în specificațiile fiecărui produs, nu o presupui. Ca reper, în testele Serious Eats un clește cu capete din silicon a rezistat până la 600°F, aproximativ 315°C, în timp ce alte modele cu silicon sau nailon au fost limitate la 450°F, adică în jur de 230°C.
Diferența contează mai ales când:
- prăjești la temperatură mare și lași cleștele sprijinit pe marginea tigăii;
- scoți tăvi sau alimente dintr-un cuptor setat la peste 200°C;
- folosești cleștele pe grătar, unde capetele ating direct grătarul încins.
Un obicei care prelungește viața capetelor din silicon sau nailon: nu lăsa niciodată cleștele în tigaie sau pe grătar între două întoarceri. Pune-l pe un suport sau pe o farfurie. Iar dacă observi că un capăt din plastic sau nailon s-a deformat, s-a topit pe margini sau și-a schimbat culoarea, înlocuiește cleștele; nu continua să-l folosești în contact cu alimentele fierbinți.
Mânerul, arcul și mecanismul de blocare
După lungime și material, diferența dintre un clește pe care îl folosești cu plăcere și unul pe care îl lași în sertar o face felul în care stă în mână.
Mânerul
Caută o zonă de prindere antialunecare. Recomandarea din testele Serious Eats este un mâner cauciucat, cu blocare ușor de acționat, iar la grătar ei preferă inoxul cu zonă de prindere din cauciuc; mânerele din lemn au fost mai voluminoase și mai puțin confortabile, iar unele inserții din plastic dur au alunecat în mână. Gândește-te la situația reală: degete umede, puțină grăsime, o bucată de carne grea. Atunci se vede dacă mânerul te ajută sau nu.
Arcul
Arcul trebuie să deschidă cleștele suficient de larg pentru o bucată mare de carne, dar să nu fie atât de tare încât să te obosească după câteva minute. Un arc prea moale face cleștele greu de controlat, iar unul prea tare îți cere să strângi continuu.
Blocarea
Mecanismul de blocare ține cleștele închis în sertar și îl face mai ușor de depozitat. Verifică dacă îl poți acționa cu o singură mână, de exemplu apăsând pe un capăt sau trăgând un inel, și dacă nu se blochează accidental în timp ce lucrezi. Unele modele au și un inel sau un cârlig pentru agățat, util dacă păstrezi ustensilele pe o bară.
Capetele zimțate
Kenji López-Alt descrie cleștii buni ca pe o extensie rezistentă la căldură a degetelor, cu construcție solidă și margini zimțate care prind de la sparanghel la friptură. Zimții trebuie să se întâlnească exact când închizi cleștele; dacă sunt decalați, alimentele mici alunecă printre ei.
Cum testezi un clește în primele zile
Câteva verificări simple îți arată repede dacă ai ales bine. Fă-le în prima săptămână, cât încă poți decide dacă îl păstrezi pentru sarcina principală sau îl muți la servire.
- Testul firului de paste. Prinde un singur spaghet fiert. Dacă îl ridici fără să-l rupi și fără să alunece, capetele se închid corect.
- Testul greutății. Ridică o bucată de pulpă de pui sau un cartof mare. Cleștele nu trebuie să se îndoaie, iar mâna nu trebuie să strângă la maximum.
- Testul alimentului rotund. Întoarce o roșie cherry sau un ou fiert. Aici se vede diferența dintre capetele curbate și cele drepte.
- Testul blocării. Deschide și închide cleștele de zece ori, cu o singură mână, inclusiv cu degetele umede.
- Testul vasului. Dacă are capete din silicon, folosește-l în tigaia antiaderentă și verifică după câteva utilizări că suprafața nu are urme.
Dacă un clește trece primele trei teste, dar nu și ultimele două, nu este neapărat un clește prost: poate fi foarte bun pentru servire sau pentru grătar, doar nu pentru tigaia ta preferată.
Curățare și întreținere
Cei mai mulți clești moderni sunt gândiți pentru spălare ușoară; în testele Serious Eats, majoritatea modelelor erau compatibile cu mașina de vase. Totuși, compatibilitatea diferă de la produs la produs, așa că verifici întotdeauna instrucțiunile modelului tău, mai ales dacă are mâner din lemn sau elemente din plastic.
Pentru resturile arse sau lipicioase, aceeași sursă recomandă să înmoi cleștii în apă caldă cu săpun timp de 15–30 de minute, apoi să freci. Câteva obiceiuri utile:
- Curăță zona dintre zimți cu o perie mică; acolo se adună resturile de sos și grăsime.
- Usucă bine zona arcului și a mecanismului de blocare înainte să închizi cleștele.
- Păstrează-l blocat în sertar sau agățat, ca să nu se deformeze arcul.
- Folosește clești separați pentru carnea crudă și pentru alimentele gata de servit, sau spală-i între cele două etape.
Ultimul punct ține de igienă: același clește cu care ai pus pe grătar carnea crudă nu ar trebui să ajungă nespălat în farfuria cu friptura gata.
Cum vedem noi alegerea cleștilor
Când clienții ne întreabă ce clește să cumpere, primul nostru răspuns este o întrebare: ce gătiți cel mai des și în ce vase? Un clește de bucătărie nu se alege după aspect, ci după sarcinile pe care le face zi de zi, la fel cum alegi un cuțit după ce tai cel mai des. De aceea recomandăm să pornești de la un clește de aproximativ 30 cm pentru gătit și să adaugi apoi un model mai scurt pentru servire sau unul mai lung pentru grătar, în funcție de obiceiurile tale.
Nu generalizăm materialele sau rezistența la căldură la toate produsele: temperatura maximă, compatibilitatea cu mașina de vase și materialul fiecărui element le verificăm și le prezentăm pe pagina fiecărui produs. Cleștele lucrează împreună cu restul ustensilelor: când porționezi friptura pe care tocmai ai întors-o, contează la fel de mult să ai la îndemână cuțite profesionale de bucătărie bine ascuțite. Un set mic de ustensile alese cu grijă îți folosește mai mult decât un sertar plin de piese pe care nu le atingi.
— Fokus Kitchen
Clești de bucătărie din gama Fokus Kitchen
Dacă vrei să pornești de la cele două lungimi pe care le folosești cel mai des, în seria DAILY găsești cleștele de bucătărie din inox de 22,8 cm, potrivit pentru servire și tigăi mici, și cleștele DAILY de 30 cm, pentru gătitul zilnic pe aragaz și la cuptor. Ambele sunt din inox, cu elemente din eco plastic; detaliile despre utilizare și întreținere le găsești pe pagina fiecărui produs.
Pentru lucrul de precizie, penseta CLASSIC completează cleștii, iar dacă gătești în aer liber, grătarul pliabil pe roți, cu capac și suport pentru ceaun se potrivește cu un clește lung pentru grătar. Restul ustensilelor de gătit și servire le găsești în magazinul Fokus Kitchen.
Întrebări frecvente
Ce lungime are un clește bun pentru bucătărie?
Pentru gătitul zilnic, un clește de aproximativ 30 cm este cel mai versatil, pentru că ajungi ușor la fundul oalei și păstrezi controlul în tigaie. Modelele de 20–25 cm sunt mai comode la servire și în vase mici. Pentru grătar alege un clește mai lung, de peste 40 cm, care îți ține mâna departe de jar.
Pot folosi un clește din inox în tigaia antiaderentă?
Nu este recomandat, pentru că inoxul neacoperit poate zgâria stratul antiaderent. Pentru aceste vase alege un clește cu capete din silicon sau nailon și verifică temperatura maximă indicată pe pagina produsului. Inoxul rămâne foarte bun pentru tigăi din oțel, fontă, cuptor și grătar.
Este mai bun siliconul sau inoxul pentru clești?
Depinde de ce gătești. Siliconul protejează vasele antiaderente și prinde bine alimentele rotunde, dar capetele mai groase sunt mai puțin precise la alimente mici. Inoxul este mai subțire, mai ușor și mai precis, însă nu se potrivește cu antiaderentul.
Am nevoie de clești separați pentru grătar?
Dacă gătești des la grătar, da. Cleștii de grătar sunt mai lungi și mai robuști, iar distanța suplimentară față de foc contează pentru siguranța mâinii. Un clește obișnuit de bucătărie te aduce prea aproape de jar și, dacă are capete din plastic, se poate deteriora.
Cum curăț resturile arse de pe clește?
Înmoaie cleștele în apă caldă cu săpun timp de 15–30 de minute, apoi freacă zona zimților cu o perie mică. Usucă bine arcul și mecanismul de blocare înainte de depozitare. Dacă vrei să-l speli la mașina de vase, verifică mai întâi instrucțiunile modelului.
Surse
- The 4 Best Kitchen Tongs, Tested & Reviewed, Serious Eats
- The 3 Best Grill Tongs, Tested & Reviewed, Serious Eats
- Guide to Essential Kitchen Hand Tools, Part 1, Serious Eats
- 4 Best Cooking Tool Sets, Tested and Reviewed, Good Housekeeping
Recomandări
Etichete:
